(Video) Urătorii basarabeni din Galați

Ianuarie 19, 2010

13 ianuarie, Anul Nou pe rit vechi, a fost sărbătorit și de studenții basarabeni din Galați.

Un grup organizat de basarabeni din campusul studențesc „A. I. Cuza” au urat toate camerele în care sunt cazați moldovenii de peste Prut. Examenele și verificările nu le-au fost o piedică pentru a scrie câteva versuri și să ureze colegii săi.  Ei au fost acei care au ridicat atmosfera de sărbătoare.

Vezi mai jos filmulețul cu urătorii:


(Foto) Un an de la trecerea în neființă a marelui poet Grigore Vieru

Ianuarie 19, 2010

Luni, 18 ianuarie, s-a împlinit un an de la moartea marelui poet Grigore Vieru. Accidentul rutier care s-a produs un an în urmă în apropierea Chişinăului a devenit tragic pentru toți românii.

Grigore Vieru a fost grav rănit în accidentul de lîngă localitatea Dânceni, raionul Ialoveni, în apropiere de Chişinău, în timp ce se întorcea acasă de la o manifestare consacrată zilei de naştere a lui Eminescu, care a avut loc la Cahul. La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova şi director adjunct al Ansamblul de dansuri populare „Joc” din Chișinău, aflat într-o stare mai uşoară.

În noaptea de 15 spre 16 ianuarie 2009  aproximativ la ora 01.30, poetul a fost internat  în secţia de reanimare a Spitalului de Urgenţă din Chişinău. El a suferit un traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism al cutiei toracice, cu contuzia cordului, plămânilor şi a organelor mediastinale, traumă închisă a abdomenului şi contuzie a organelor abdominale.

Grigore Vieru a fost înmormântat pe 20 ianuarie 2009 la Chişinău, în cimitirul central din strada Armeană. La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni. Chişinăul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proporţii de la înmormântarea soţilor Doina și Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de doliu în Republica Moldova, la ora 10:00 întreaga republică ţinând un moment de reculegere.

Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Mai amintim că după decesul poetului au fost dezvelite busturi ale domniei sale în Alba Iulia pe Aleea Scriitorilor, la Iași în Parcul Copou, în stânga obeliscului și urmează să fie dezvelit și un bust la Chișinău care este deja ales, sculptorii Victor Macovei şi Ruslan Tihonciuc fiind aleși câştigătorii concursului pentru selectarea bustului lui Grigore Vieru.

Mai jos vă prezentăm câteva poze de la înmormântarea marelui poet la care au participat și studenții din cadrul Ligii Studenților din Galați cu sprijinul universității „Dunărea De Jos”.


Pietate celor consacrați în numele artei și culturii românești

Ianuarie 17, 2010

În anul 1858, în viața teatrală a Galaţiului are loc un eveniment deosebit prin montarea piesei lui MihailPascaly, „Viitorul României”, în premieră absolută, fapt ce a dus la pregătirea spiritelor pentru înfăptuirea Marii Uniri.

În 1860, trupa condusă de Fanny Tardini actriţă italiancă de un mare temperament şi Alexandru Vladicescu soţul ei, susţin două reprezentaţii într-un local de teatru improvizat pe Strada Domnească.

În 1862, se întocmeşte un proiect pentru construirea unui teatru în Galaţi. Proiectul este aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, dar nu s-a mai realizat, nefiind sprijinit de guvern.

1864 Fanny Tardini a adresat municipalităţii gălăţene o cerere în care solicită o subvenţie necesară pentru a concepe „un teatru demn de înalta şi frumoasa misie”. În 1875 actriţa se stabileşte în Galaţi iar la 21 martie 1880, trupa lui Fanny Tardini dă prima reprezentaţie cu piesa “Idiotul”.

Pană în 1955, clădirea a fost bibliotecă, spital de campanie, sediul garnizoanei sovietice, în 1973, Teatrul de Stat primeşte denumirea de Teatrul Dramatic Galaţi, iar din 2000 prin Hotărirea Consiliului Judeţean i se adaugă şi „Fani Tardini”, aşa i-a naştere frumoasa instituţie teatrală profesionistă cu profil de dramă din Judeţul Galaţi, condusă în prezent de dl. Vlad Vasiliu.

Felicitari pentru piesele deosebite și pentru momentele exceptionale de cultura oferite cu atâta dăruire de catre întreaga echipă a teatrului “Fani Tardini”.

Liga Studenților Basarabeni din Galaţi aduce sincere mulţumiri instituţiei teatrale pentru sprijinul şi încrederea acordată precum şi pentru clipele frumoase petrecute în incinta teatrului .

Vă dorim ca “Steaua fără nume” să vă lumineze mereu calea către realizarea aspirațiilor sufletești pe scena teatrului „Fani Tardini” și tradiția teatrală a municipiului Galați să continue până la nesfârșit, să fiți chemați de nenumărate ori la bis cu avalanșe de aplauze, generații de actori de pe ambele maluri ale Prutului vrednici să rămână în istorie.

Cu multă stimă,

Echipa LSBG.


Afară cu tancurile ruseşti din Basarabia!

Ianuarie 16, 2010

După ce ziarul Timpul a scris despre tancurile de la hotarul de est al Republicii Moldova, la sfârsitul anului 2009, am relansat ideea, adăugandu-i noi nuanţe, considerând că această problemă nu mai poate fi amânată.

Acum când ne dorim să ajungem în Uniunea Europeană, nu putem decât fară aceste vestigii, ele îşi au locul în lada de gunoi a istoriei.

Este de apreciat iniţiativa colegilor mei Dan Nicu şi Petru Sârghi din Bucureşti care au creat un grup pe Facebook, care va uni persoanele care doresc înlăturarea acestor ”monumente ale eliberarii sovetice”, “simboluri” care ne împiedică să mergem pe calea progresului.

Aşadar, rog pe toţi vizitatorii acestui blog care susţin demersul nostru şi au conturi pe Facebook să se alăture iniţiativei noastre. Cristalizând această idee, sperăm ca mesajul nostru să ajungă în întreaga societate, mesaj care daca va avea mulţi susţinători nu va putea fi neglijat de catre autorităţile Republicii Moldova.

Intraţi pe Facebook şi căutaţi grupul “Anti-tanc”. Alăturaţi-vă grupului ca să ne facem auzită vocea !

Mihai Crețu, membru LSBG


Patrihoţi ai limbii „moldoveneşti”

Ianuarie 5, 2010

Nu mi-am dorit să scriu acest articol, dar minciuna (strigătoare la cer), sau mai bine zis mincinoşii care au încercat să-i debusoleze pe unii concetăţeni, m-au facut să părăsesc făgaşul indiferenţei.

Pe data de 25.12.2009, la Casa de Cultură Anenii Noi, a avut loc o întrunire cu subiectul principal de discuţie limba moldovenească şi statul R. Moldova. La această întrunire oamenilor din sală li s-a oferit cate 6 carţi fiecăruia ( Izeaslav Levit “Republica Moldovenească, noiembrie 1917-noiembrie 1918”, Vasile Stati “Istoria Moldovei”, “Maldavane”, “Moldovenii din Ucraina”, “Pentru limba noastră moldovenească”, Gherasim Ghidrim “A cui limbă vorbesc moldovenii?”). Ţin să menţionez că Vasile Stati este şi autorul dicţionarului (parodiei) moldovenesc-românesc, apărut la data de 29 iulie 2003.

Voi cita doar câteva fragmente din lucrările acestor promotori ai moldovenismului:

“ În ciuda tuturor încercarilor, insistente şi agresive ale românizatorilor, din afară şi din interior, de a ne eticheta neamul cu un fel de porecle coloniale ( “români”, “basarabeni”, etc) şi de a ne schimba denumirea limbii materne, noi am ramas acei, care am fost todeauna: moldoveni, vorbitori de limba moldovenească, cetăţeni ai patriei noastre – Moldova” (pag. 7 “A cui limbă vorbesc moldovenii?”).

Tot în acest stil dl Ghidrim în cartea sa mai spune:

“ Limba noastră-i limbă sfîntă,

Limba vechilor cazanii…

Va constata mai tîrziu neîntrecutul admirator şi cîntăreţ al limbii noastre A. Mateevici”

Domnul Ghidrim, uită să ne spună aici că această capodoperă a limbii “moldovenesti” a fost scrisă în tranşeele de la Mărăşeşti, în timpul primului război mondial, în urma căruia se va înfăptui Marea Unire.

Tot aici autorul mentionează că V. Alecsandri a avut un rol important “asupra procesului de formare a limbii literare moldoveneşti contemporane”. Şi de astă dată autorul suferă de amnezie, fiindcă uită că la 1856, doar cu 3 ani înainte de unirea lui Cuza, Alecsandri scrie “Hora Unirii” şi are un rol important în formarea statului Românesc.

Dl Ghidrim şi-l “revendică” şi pe M. Eminescu, ca fiind scriitor clasic moldovean. Probabil d-lui nu a citit poezia lui Eminescu, “Ce-ti doresc eu ţie dulce Românie”, ca să-şi dea seama dacă luceafărul literaturii noastre este moldovean sau român.

Cum aţi putut observa, prostia şi românofobia încearcă din rasputeri să mai supravieţuiască în Republica Moldova.

Mihai Cretu, membru LSBG