Cristina Burca – o valoare printre noi, tinerii

Simpatică, diligentă şi plină de energie, Cristina nu este o simplă studentă a universităţii „Dunarea de Jos” din Galaţi, este o persoană care apreciază la justa valoare moștenirea spiritual-culturală știind cât de importantă este perpetuarea acestor valori, ne bucurăm şi ne mândrim cu astfel de tineri printre noi. Face parte din categoria de oameni care conştientizează cât de necesară e valorificarea patrimoniului cultural-folcloric. Îşi are rădăcinile în comuna Babele, denumirea provine din limba arabă de la cuvântul „Bab” însemnând „ogradă”, iar „Bel”, „poartă”, este cea mai mare localitate cu populaţie compact românească din regiunea Odesa. A recăpătat o denumire nouă, numindu-se Oziornoe, (“Ozero” din rusă “lac”), de la lacul Ialpug. Mai multe despre această localitate găsim în “Studiul de etno-folclor şi simbolistică a spaţiului rural din Bugeac”. O lucrare care confirmă importanţa satului în păstrarea identităţii naţional – culturale, lingvistice şi spirituale, o lucrare care poate trezi amintiri foarte plăcute celor ce şi-au petrecut anii copilăriei pe meleagurile rurale.

“Un aspect interesant care diferenţiază comunităţile din Bugeac de cele aflate pe alte coordonate este faptul că, în arealul Dunării, rareori se găsesc comunităţi reduse din punct de vedere numeric. În cazul nostru, o comunitate numeroasă are capacitatea de a-şi apăra identitatea şi de a-şi promova valorile, având posibilitatea de a transmite pe cale orală, de maniera informală, exactă şi verificată, valorile culturale rafinate de membrii săi de-a lungul secolelor” (capitolul III, pag. 30)

Dorința autoarei de a accentua valoarea excepțională a moștenirii spiritual-culturale a unui spațiu, poate prea puțin mediatizat, se distinge cel mai bine în ultimul capitol.

Cristina Burca ne bucură nespus de mult cu mesajul că deja lucrează la volumul II al studiului ce va apărea în luna iunie-iulie al acestui an.

Îi dorim Cristinei mult succes și realizări mari în tot ceea ce face.

Echipa LSBG

Basarabenii din Galați pot beneficia acum de 2 cărți împrumut de la biblioteca V.A.Urechia

Studenții basarabeni din Galați până în prezent au avut posibilitatea să împrumute la domiciliu de la biblioteca județeană V.A. Urechia doar o singură carte. În urma demersului înaintat de către Liga Studenților Basarabeni din Galați bibliotecii, moldovenii de peste Prut vor putea lua cu împrumut la domiciliu două cărți. Cititorii vor beneficia de această oportunitate începând cu data de 08.02.2010 și sunt rugați să respecte în continuare regulamentul bibliotecii restituind cărțile împrumutate la timp.

Program cu publicul:

100 de burse pentru studenţii din Republica Moldova oferite de Fundaţia Dinu Patriciu

Incepand cu anul universitar 2010-2011, Fundatia Dinu Patriciu ofera si cetatenilor moldoveni care studiaza in Romania posibilitatea de a intra in programul de burse Inventeaza-ti Viitorul!

Conditii de eligibilitate

I. Bursele Inventeaza-ti Viitorul! pentru cetatenii moldoveni sunt oferite acelor tineri din Republica Moldova, care nu au cetatenie dubla moldo-romana si care la data inscrierii in concursul de acordare a burselor se afla intr-una din situatiile de mai jos:

a) sunt deja inscrisi la studii, la zi, intr-o universitate de stat sau privata din Romania intr-un program de licenta acreditat sau autorizat sa functioneze provizoriu si nu sunt in an terminal.

b) sunt elevi in anul terminal (fie in R. Moldova fie in Romania) sau studenti si doresc sa isi continue studiile la o universitate din Romania.

Pentru ca in ambele cazuri, bursa este acordata in baza intentiei candidatilor de a urma studii universitare de licenta in Romania, dovedirea calitatii de student la inceputul anului universitar 2010-2011 este obligatorie.

II. Solicitantii burselor Inventeaza-ti Viitorul trebuie sa fi realizat in ultimii doi ani de studiu incheiati o medie cel putin egala cu 9.

III. Solicitantii burselor Inventeaza-ti Viitorul trebuie sa provina din familii cu venituri modeste. Venitul net, lunar, pe membru de familie trebuie sa fie inferior pragului de 1500 de lei moldovenesti.

Tinerii din Republica Moldova care au cetatenie dubla, moldo-romana, NU SUNT ELIGIBILI pentru aceste burse. Cei aflati in aceasta situatie sunt rugati sa se inscrie pentru una dintre cele 500 de burse puse la dispozitia studentilor romani.

Acordarea burselor

Acordarea burselor Inventeaza-ti Viitorul se face prin concurs, fiind selectati 100 de beneficiari din totalul candidatilor eligibili inscrisi. Principalul criteriu de departajare este media ultimilor doi ani de studiu incheiati.

Inscrierea pentru concurs are loc in doua etape: completarea unei fise de inscriere on-line, respectiv imprimarea si expedierea acesteia alaturi de restul documentelor din componenta dosarului de candidatura.

Calendarul inscrierilor pentru concurs

20 ianuarie 2010 – 15 martie 2010 pentru bursele acordate in anul universitar 2010-2011

Toti candidatii vor completa fisa de inscriere on-line (http://candidatimd.fundatiadinupatriciu.ro/) in perioada indicata si vor expedia Fundatiei Dinu Patriciu in termen de 15 zile de la completare (dar nu mai tarziu de 15 martie – data postei) urmatoarele documente ce alcatuiesc dosarul de candidatura:

a) Fisa de inscriere, completata on-line si semnata.

b) Copie a buletinului de identitate (inclusiv fisa de insotire).

c) Copie a pasaportului.

d) Foaie matricola (sau adeverinta) din care sa reiasa mediile obtinute in ultimii doi ani de studiu incheiati.

e) Documente care sa ateste calitatea de elev sau student a candidatului precum si clasa/anul de studiu al acestuia.

f) Eseu in care candidatii trebuie sa detalieze planurile si sperantele lor pentru viitor precum si modul in care aceasta bursa ii poate ajuta sa si le duca la ideplinire. Eseul va trebui redactat de mana, in limba romana si va avea dimensiunea cuprinsa intre minim o pagina A4 si maxim doua pagini A4.

g) Copie dupa buletinele de identitate ale tuturor membrilor familiei (inclusiv fisele de insotire). In cazul in care exista membri ai familiei care nu au buletin de identitate va fi anexata copia certificatului de nastere. Daca exista copii care nu sunt trecuti pe fisele de insotire ale parintilor, este necesara trimiterea unui certificat de componenta a familiei din partea primariei.

h) Documente care sa probeze venitul tuturor membrilor familiei pentru ultimele 3 luni care preced depunerea dosarului de candidatura:

• adeverinta de salariu (in cazul celor care realizeaza venituri din salarii);
• adeverinta de indeminizatie de somaj eliberata de ANOFM pentru ultimele trei luni care preced depunerea dosarului (in cazul somerilor);
• copie a Carnetului de Pensionar si un certificat de la Casa Nationala a Asigurarilor Sociale referitor la valoarea pensiei primite pe ultimele trei luni ce preced depunerea dosarului. (in cazul pensionarilor);
• adeverinta fiscala care sa ateste veniturile din agricultura (in cazul celor care realizeaza venituri din agricultura);
• adeverinta fiscala care sa ateste veniturile din activitati independente (in cazul celor care realizeaza venituri din activitati independente);
• declaratie pe onoare (in cazul celor care nu realizeaza niciun venit sau al celor care nu pot proba veniturile prin una din modalitatile descrise mai sus).

i) Dupa caz, la dosar pot sa fie anexate si urmatoarele documente:

• copie dupa diplomele obtinute la olimpiade sau alte concursurii scolare (in cazul in care ati mentionat acest lucru in fisa de inscriere);
• copie dupa sentinta de divort sau copie dupa certificatul de deces (pentru a dovedi componenta familiei);
• documente care sa ateste calitatea de reprezentat legal a persoanei care raspunde pentru minor in cazul in care aceasta nu este unul dintre parinti (tutori, curatori, asistenti maternali);
• adeverinta de la centrul de plasament pentru candidatii institutionalizati.

Toate documentele trebuie sa fie redactate in limba romana. In cazul in care acestea nu pot fi eliberate in limba romana, va rugam sa includeti in dosar traduceri legalizate ale documentelor si copii dupa original.

Selectia

Cele 100 de burse disponibile vor fi acordate in ordinea mediilor, numai acelor candidati care indeplinesc conditiile legate de cetatenie si venit.

In cazul in care media nu se va dovedi a fi un criteriu suficient pentru realizarea selectiei, candidatii aflati la egalitate vor fi departajati in urma evaluarii eseului.

Evaluarea dosarelor va avea loc intre 15 martie si 15 iulie 2010, urmand ca lista castigatorilor sa fie publicata la data de 18 iulie 2010 (in cazul candidatilor elevi in anul terminal al liceului, bursa urmeaza sa fie confirmata la data de 1 octombrie in baza rezultatului repartizarii la universitati in Romania).

Bursa va putea fi prelungita cu un an de zile in cazul in care beneficiarul indeplineste anumite conditii (excelenta academica – media mai mare de 9 in anul in care a primit bursa, promoveaza toate examenele si continua sa fie inscris la universitatea/facultatea/programul respectiv).

Sursa: http://fundatiadinupatriciu.ro

(Video) Urătorii basarabeni din Galați

13 ianuarie, Anul Nou pe rit vechi, a fost sărbătorit și de studenții basarabeni din Galați.

Un grup organizat de basarabeni din campusul studențesc “A. I. Cuza” au urat toate camerele în care sunt cazați moldovenii de peste Prut. Examenele și verificările nu le-au fost o piedică pentru a scrie câteva versuri și să ureze colegii săi.  Ei au fost acei care au ridicat atmosfera de sărbătoare.

Vezi mai jos filmulețul cu urătorii:

(Foto) Un an de la trecerea în neființă a marelui poet Grigore Vieru

Luni, 18 ianuarie, s-a împlinit un an de la moartea marelui poet Grigore Vieru. Accidentul rutier care s-a produs un an în urmă în apropierea Chişinăului a devenit tragic pentru toți românii.

Grigore Vieru a fost grav rănit în accidentul de lîngă localitatea Dânceni, raionul Ialoveni, în apropiere de Chişinău, în timp ce se întorcea acasă de la o manifestare consacrată zilei de naştere a lui Eminescu, care a avut loc la Cahul. La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova şi director adjunct al Ansamblul de dansuri populare “Joc” din Chișinău, aflat într-o stare mai uşoară.

În noaptea de 15 spre 16 ianuarie 2009  aproximativ la ora 01.30, poetul a fost internat  în secţia de reanimare a Spitalului de Urgenţă din Chişinău. El a suferit un traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism al cutiei toracice, cu contuzia cordului, plămânilor şi a organelor mediastinale, traumă închisă a abdomenului şi contuzie a organelor abdominale.

Grigore Vieru a fost înmormântat pe 20 ianuarie 2009 la Chişinău, în cimitirul central din strada Armeană. La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni. Chişinăul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proporţii de la înmormântarea soţilor Doina și Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de doliu în Republica Moldova, la ora 10:00 întreaga republică ţinând un moment de reculegere.

Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Mai amintim că după decesul poetului au fost dezvelite busturi ale domniei sale în Alba Iulia pe Aleea Scriitorilor, la Iași în Parcul Copou, în stânga obeliscului și urmează să fie dezvelit și un bust la Chișinău care este deja ales, sculptorii Victor Macovei şi Ruslan Tihonciuc fiind aleși câştigătorii concursului pentru selectarea bustului lui Grigore Vieru.

Mai jos vă prezentăm câteva poze de la înmormântarea marelui poet la care au participat și studenții din cadrul Ligii Studenților din Galați cu sprijinul universității “Dunărea De Jos”.

Pietate celor consacrați în numele artei și culturii românești

În anul 1858, în viața teatrală a Galaţiului are loc un eveniment deosebit prin montarea piesei lui MihailPascaly, ”Viitorul României”, în premieră absolută, fapt ce a dus la pregătirea spiritelor pentru înfăptuirea Marii Uniri.

În 1860, trupa condusă de Fanny Tardini actriţă italiancă de un mare temperament şi Alexandru Vladicescu soţul ei, susţin două reprezentaţii într-un local de teatru improvizat pe Strada Domnească.

În 1862, se întocmeşte un proiect pentru construirea unui teatru în Galaţi. Proiectul este aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, dar nu s-a mai realizat, nefiind sprijinit de guvern.

1864 Fanny Tardini a adresat municipalităţii gălăţene o cerere în care solicită o subvenţie necesară pentru a concepe “un teatru demn de înalta şi frumoasa misie”. În 1875 actriţa se stabileşte în Galaţi iar la 21 martie 1880, trupa lui Fanny Tardini dă prima reprezentaţie cu piesa “Idiotul”.

Pană în 1955, clădirea a fost bibliotecă, spital de campanie, sediul garnizoanei sovietice, în 1973, Teatrul de Stat primeşte denumirea de Teatrul Dramatic Galaţi, iar din 2000 prin Hotărirea Consiliului Judeţean i se adaugă şi „Fani Tardini”, aşa i-a naştere frumoasa instituţie teatrală profesionistă cu profil de dramă din Judeţul Galaţi, condusă în prezent de dl. Vlad Vasiliu.

Felicitari pentru piesele deosebite și pentru momentele exceptionale de cultura oferite cu atâta dăruire de catre întreaga echipă a teatrului “Fani Tardini”.

Liga Studenților Basarabeni din Galaţi aduce sincere mulţumiri instituţiei teatrale pentru sprijinul şi încrederea acordată precum şi pentru clipele frumoase petrecute în incinta teatrului .

Vă dorim ca “Steaua fără nume” să vă lumineze mereu calea către realizarea aspirațiilor sufletești pe scena teatrului „Fani Tardini” și tradiția teatrală a municipiului Galați să continue până la nesfârșit, să fiți chemați de nenumărate ori la bis cu avalanșe de aplauze, generații de actori de pe ambele maluri ale Prutului vrednici să rămână în istorie.

Cu multă stimă,

Echipa LSBG.

Afară cu tancurile ruseşti din Basarabia!

După ce ziarul Timpul a scris despre tancurile de la hotarul de est al Republicii Moldova, la sfârsitul anului 2009, am relansat ideea, adăugandu-i noi nuanţe, considerând că această problemă nu mai poate fi amânată.

Acum când ne dorim să ajungem în Uniunea Europeană, nu putem decât fară aceste vestigii, ele îşi au locul în lada de gunoi a istoriei.

Este de apreciat iniţiativa colegilor mei Dan Nicu şi Petru Sârghi din Bucureşti care au creat un grup pe Facebook, care va uni persoanele care doresc înlăturarea acestor ”monumente ale eliberarii sovetice”, “simboluri” care ne împiedică să mergem pe calea progresului.

Aşadar, rog pe toţi vizitatorii acestui blog care susţin demersul nostru şi au conturi pe Facebook să se alăture iniţiativei noastre. Cristalizând această idee, sperăm ca mesajul nostru să ajungă în întreaga societate, mesaj care daca va avea mulţi susţinători nu va putea fi neglijat de catre autorităţile Republicii Moldova.

Intraţi pe Facebook şi căutaţi grupul “Anti-tanc”. Alăturaţi-vă grupului ca să ne facem auzită vocea !

Mihai Crețu, membru LSBG

Patrihoţi ai limbii “moldoveneşti”

Nu mi-am dorit să scriu acest articol, dar minciuna (strigătoare la cer), sau mai bine zis mincinoşii care au încercat să-i debusoleze pe unii concetăţeni, m-au facut să părăsesc făgaşul indiferenţei.

Pe data de 25.12.2009, la Casa de Cultură Anenii Noi, a avut loc o întrunire cu subiectul principal de discuţie limba moldovenească şi statul R. Moldova. La această întrunire oamenilor din sală li s-a oferit cate 6 carţi fiecăruia ( Izeaslav Levit “Republica Moldovenească, noiembrie 1917-noiembrie 1918”, Vasile Stati “Istoria Moldovei”, “Maldavane”, “Moldovenii din Ucraina”, “Pentru limba noastră moldovenească”, Gherasim Ghidrim “A cui limbă vorbesc moldovenii?”). Ţin să menţionez că Vasile Stati este şi autorul dicţionarului (parodiei) moldovenesc-românesc, apărut la data de 29 iulie 2003.

Voi cita doar câteva fragmente din lucrările acestor promotori ai moldovenismului:

“ În ciuda tuturor încercarilor, insistente şi agresive ale românizatorilor, din afară şi din interior, de a ne eticheta neamul cu un fel de porecle coloniale ( “români”, “basarabeni”, etc) şi de a ne schimba denumirea limbii materne, noi am ramas acei, care am fost todeauna: moldoveni, vorbitori de limba moldovenească, cetăţeni ai patriei noastre – Moldova” (pag. 7 “A cui limbă vorbesc moldovenii?”).

Tot în acest stil dl Ghidrim în cartea sa mai spune:

“ Limba noastră-i limbă sfîntă,

Limba vechilor cazanii…

Va constata mai tîrziu neîntrecutul admirator şi cîntăreţ al limbii noastre A. Mateevici”

Domnul Ghidrim, uită să ne spună aici că această capodoperă a limbii “moldovenesti” a fost scrisă în tranşeele de la Mărăşeşti, în timpul primului război mondial, în urma căruia se va înfăptui Marea Unire.

Tot aici autorul mentionează că V. Alecsandri a avut un rol important “asupra procesului de formare a limbii literare moldoveneşti contemporane”. Şi de astă dată autorul suferă de amnezie, fiindcă uită că la 1856, doar cu 3 ani înainte de unirea lui Cuza, Alecsandri scrie “Hora Unirii” şi are un rol important în formarea statului Românesc.

Dl Ghidrim şi-l “revendică” şi pe M. Eminescu, ca fiind scriitor clasic moldovean. Probabil d-lui nu a citit poezia lui Eminescu, “Ce-ti doresc eu ţie dulce Românie”, ca să-şi dea seama dacă luceafărul literaturii noastre este moldovean sau român.

Cum aţi putut observa, prostia şi românofobia încearcă din rasputeri să mai supravieţuiască în Republica Moldova.

Mihai Cretu, membru LSBG

Inceputul frumoasei vieţi studenţeşti

Sunt locuri ce te cheamă, le simţi şoapta adânc în sufletul tău…

Aşa se simt tinerii studenţi basarabeni în preajma zilei de 1 decembrie (mai ales bobocii)-Ziua Naţionala a României, dar şi ziua Unirii, când există ocazia reală de a vizita Alba Iulia şi a simţi când mergi pe strazile ei împânzite de tricolore jucate în vânt, calda adiere a istoriei neuitate, cu parere de rău din Galaţi au avut posibilitatea doar doi boboci să profite de această ocazie, dat fiind împrejurările şi motive financiare.

Călătoria noastră din Galaţi spre Alba Iulia a făcut un popas „calitativ” în Cluj, oraş al monumentelor istorice arhitecturale şi al studenţilor. Drumul plin de peripeţii (menţionez aici schimbul de trenuri in Iaşi ce a durat 5 minute de fugă din gara nouă în gara veche, iar vagonul nostru se găsea chiar lângă locomotivă).

Sosirea în Cluj de la 5:30 nu ne-a trezit optimismul iar zâmbetul de pe feţele noastre nu se găsea la o perioada foarte avansată, noroc de Elena Biciuc, gazda noastra ce ne-a întâmpinat, aşa cum se cuvine, chiar dacă am fost cei mai „palizi oaspeţi”. Somnul nostru de 4 ore nu a adus mare limpezime în ochii noştri, cu toate acestea ieşind afară aerul rece de munte şi priveliştile noi pe care  le descoperim cu cât înaintăm spre casa de cultură au trezit în noi curiozitate şi foame de nou. Popasul nostru în Cluj a fost prilejuit de festivalul Bucovina ediţia a III-a, felicitari şi sincere mulţumiri organizatorilor. Oricât de obosiţi eram nu ne-am refuzat placerea de a juca „Cine, unde, când”, cu tematică de cultură generală. A urmat o proiecţie de film care ne-a prezentat Bucovina (locuri şi tradiţii), apoi a urmat o seară de socializare şi apropiere, fapt ca eram tineri din Iaşi, Suceava, Galaţi, Braşov, Timişoara, plus gazdele noastre clujene. De asemenea am asistat la o mostră de „basarabean party”.A doua zi s-a infaptuit excursia mult visată prin Cluj alături de un ghid care mai e şi student la arte, va daţi seama ce nuanţa a capatat excursia noastră. Nu poţi menţiona ceva aparte pâna nu faci abstracţie de altceva iar nouă fiecare locuşor şi monument ne-a trezit senzaţii diferite şi speciale. Cu toate astea aş îndrăzni să spun că vederea Clujului de la înălţime te face să crezi că participi la o mică minune adică descoperi cât e de frumos plaiul tău. Finisăm cu drag vizita la Cluj, pornim spre gară doar că nu luând trenul spre Galaţi, ci spre Alba Iulia-oraşul unirii. Grămăjoară, mai mulţi bobocei lucru foarte bun deoarece noi cei din anul I avem multe de învăţat, cu ochii plini de aşetptare a momentului inedit despre care am auzit atâtea ne începem drumul spre Alba Iulia. Închipuiţi-vă un vagon plin de tineri entuziasmaţi o parte cântând la ghitară alta jucând „mafia” iar unii fluturând tricolorul pe fereastră, pentru ceilalţi calatori era ceva special ce nu văd in fiece zi plăcut era ca ne priveau cu admiraţie. Ajunşi la Alba Iulia în ajun de mare sărbatoare, urma să asistăm la dezvelirea bustului lui Grigore Vieru, în preajma căruia privind cu pietate figura marelui poet, fiecărui tânar venit i s-a dat un fular-tricolor primit cu emoţie dat fiind încărcătura ce o purta însăşi momentul, semnificativ din toate punctele de vedere.

La această mare sărbătoare au venit sute de studenţi basarabeni, din toate colţurile României şi cum au venit la sărbătoarea marii uniri şi mai ales în locul unde încă mai persistă  rezonanţele acestui mare fapt istoric, gazdele noastre s-au gandit sa ne cazeze pe noi toţi, la un loc, o idee formidabilă, dacă e să privim că la 12 noaptea, când oficial intrăm în 1 decembrie toţi basarabenii sau prins într-o horă ce a semnificat omagiul adus acestui trecut măreţ dar şi al viitorului şi al inimilor noastre ce băteau în clipele acelea în unison.

1 decembrie 2009 ora 9:00  ardeam de nerăbdare să vedem locurile pe care le văzusem cu o seara înainte doar că pe întuneric, deja animate de oamenii ce ieşise să sarbatorească. Un tablou minunat; haine naţionale din diverse zone, o ploaie de tricolore, iar în urechi răsuna „istorie,istorie, istorie”. Cei mai norocoşi şi cei care au putut să ţină pasul cu Ghidul au avut parte de o excursie frumoasă şi semnificativă Catedrala încoronării, monumentul lui Mihai Viteazul, Sala Unirii (unde am intrat aproape cu răsuflarea tăiată, privind la tricolore ţesute din lână pe ascuns de soţiile reprezentanţilor ce au votat în unanimitate unirea principatelor Româneşti) şi traseul celor trei fortificaţii.

Miercuri 2 decembrie ajungem în Galaţi oraşul nostru dunărean, unde avem acum ocazia să ne petrecem următorii 4 ani de facultate în care primul lucru pe care il vom face va fi să încercăm să nu rămânem indiferenţi să cîntărim lucrurile să învăţăm câte ceva de la cei mai mari şi să hotărâm ce e bine şi ce e rău.

Sărbatoarea a fost de neuitat iar impresiile cu care ne-am întors în oraşul nostru drag „ca de jucărie” şi imaginile pe care le-am luat cu noi le vom fereca într-un loc special al sufletului şi vom reveni la ele ori de câte ori vom simţi nevoia.

Un mesaj pentru toţi studenţii (dar mai ales pentru semenii mei, boboceii) ar fi să nu rămână indiferenţi să nu-şi uite istoria şi neamul iar atunci când li se va închide o uşă să nu renunţe, se va găsi alta, sau în cel mai rău caz poţi risca să intri pe geam.

Diana Macaru, membru LSBG

Tancurile care ne „apără”

Cu toate că ne aflăm în anul 2009, după 20 de ani în care tot am încercat democraţia la gust, mai sunt unele lucruri care ne fac să credem că ne mai aflăm în Uniunea Sovietică. Unul din ele este prezenţa unui tun şi a două tancuri la hotarul dintre România şi Republica Moldova. Ceea ce m-a făcut să le acord o atenţie deosebită acestor simboluri ale „ eliberării ”, a fost faptul că toate trei sunt îndreptate cu ţeava spre România. În încercarea de a afla motivul pentru care se află aceste „monumente”, anume în acest loc unde se află sârma ghimpată care desparte fraţii voi face un scurt istoric a a cestor tancuri care “ ne apăra statalitatea ”.

Voi începe cu tunul de la Giurgiuleşti (Cahul),   localitate şi tot odată punct de frontieră care se află în extremitatea sudică a R. Moldova la o distanţă de 8 km de Galaţi. Acest tun a fost cocoţat aici la data de 9 mai 1985, când se împlineau 40 de ani de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Se zice despre acest tun că ar fi fost lovit de un obuz şi căzând în Prut ar fi stat aproape 40 de ani. O revistă din acele vremuri scria cam în felul următor : „ La 25 august, anul 1944 oştile regimentului separat de motociclişti de gardă Nr. 3 decorat cu ordenul “ Bogdan Hmelniţchi “, sub comanda potpolcovnicului (locotenent-colonelului) Vasilii Alexeevici Belov a eliberat raionul nostru Vulcăneşti de sub jugul ocupanţilor germano-români. “
Tancul de la Leşeni (raionul Hânceşti), la fel este un „apărător” al suveranităţii noastre. Scos din râul Prut în anul 1967 si înălţat în 1968, el este situat pe o colină la o înalţime de 160 de trepte. Anul acesta, când s-au împlinit 65 de ani de la operaţia Iaşi-Chişinău, au avut loc lucrările de renovare ale tancului sovietic. Cheltuielile, de circa 2 mil. lei au fost suportate de către compania rusă Lukoil şi guvernatorul localităţii Volgograd din Rusia. Tronsonul de drum aferent monumentului a costat 800.000 lei, bani luaţi din fondul de drumuri la indicaţia ministrului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, (de pe timpul guvernării comuniste), Vladimir Baldovici.

Cel de-al treilea tanc a fost instalat prin anii ’60 ai secolului trecut. El se află pe unul dintre dealurile localităţii Corneşti (raionul Ungheni) la o distanţă nu prea mare de România şi îşi are şi el ţeava îndreptată spre România.

Dupa destrămarea Uniunii Sovietice, în Ţările Baltice, toate tancurile, au fost demontate şi duse la muzele comunismului. Noi însa nu avem tăria de caracter să procedăm la fel.

Astăzi, când comuniştii care susţineau mitul expansionismului românesc, nu mai sunt la guvernare,  ce mai cauta aceste tancuri între fraţi? Consider că noi tânăra generaţie trebuie să luăm o atitudine şi să cerem noii guvernări de la Chişinău să măture aceste arme cu care s-a făcut “ eliberarea”  noastră, deoarece numai astfel ne putem îndrepta spre un viitor european si prosper, numai astfel putem apropia cele două maluri ale Prutului, care în loc să despartă fraţii ar trebui să-i unească.

Mihai Creţu, membru LSBG